"Ar fi trebuit să te duci!" Am ieşit din țara mea şi am intrat în țara mea!
100 de ani de la Unirea României cu România. "Limba română este Patria mea!"

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2018 ] [ Subcategorie II Teatrul NaÈ›ional de Operă È™i Balet ChiÈ™inău ] [ Subcategorie III Liliacul ] [ Data articol: 2018-03-27 ] [ Din localitatea Chisinau ] [ Tara Moldova ]   "Ar fi trebuit să te duci! " "Să mă duuc? Să nu mă duuc?" "Ar fi trebuit să te duci! " Este ora 4, 30 dimineaÈ›a. N-am dormit toată noaptea pentru a fi sigur că prind trenul de la 5, 48 spre Târgul IeÅŸilor. Mi-a fost mai uÅŸor aÅŸa, sau, mai bine zis, mai sigur, decât să pun ceasul să sune la 4 si să nu-l aud sau, mai rău, să-l aud, să-l opresc, să întorc celălalt obraz pe pernă, masticând nemulÈ›umit, ÅŸi să mă culc la loc. "Ar fi trebuit să te duci! " AÅŸ vrea să nu mă duc. Nu am lipsit nicio zi în acest an de lângă fetiÈ›a mea, realizând un ÅŸir de 92 de zile consecutive din decembrie încoace ÅŸi n-aÅŸ vrea să-l opresc. Este manifestaÈ›ia de la ChiÅŸinău de aniversare a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România un motiv destul de bun sau mai bine stau acasă ÅŸi dorm? "Ar fi trebuit să te duci! " Mă uit de sus pe geam afară. De sus, pentru că stau la 10. Si "stau la 10 pentru că am o fetiță de nota 10! ", obiÅŸnuiesc eu să deturnez eu partea negativă a faptului că am fost nevoit, într-un moment greu, să cumpăr un apartament de etajul 10, ultimul din bloc, acolo unde vara e atât de cald, că aproape nu se poate locui. Åži acum e cald, dar acum e iarnă, e foarte bine. Caloriferul e cald, sunt rezemat de el ÅŸi îl simt pe coapse, iar afară, deÅŸi e sfârÅŸitul lui martie, e o zăpadă de vreo 30 de centimetri de toată frumuseÈ›ea! Åži se aude ÅŸi vântul! "Ar fi trebuit să te duci! " Frigul de afară, zăpada, oboseala de după o noapte nedormită, patul mare ÅŸi îmbietor... "De ce să mă duc eu pe vremea asta tocmai până la ChiÅŸinău?" Åži ocolind prin IaÅŸi!, căci nu există linie ferată de la BucureÅŸti la ChiÅŸinău, cele două capitale ale țărilor române, pe drumul fizic cel mai scurt. "Nu mai bine mă trântesc eu în pat, cuminte, ÅŸi bag un somn de zile mari?", mă tentează un gând îmbiitor ÅŸi dulÅŸii. "Ar fi trebuit să te duci! " "Gogu ar fi mândru de mine dacă aÅŸ face asta! ", mă gândesc semi-ironic. Gogu este prietenul meu cel mai bun. Un tip harnic, muncitor, serios, dar oltean cu idei fixe. Åži cine îi cunoaÅŸte pe olteni, ÅŸtie ce înseamnă asta! "Ce îți trebuie È›ie Unirea?" "Ar fi trebuit să te duci! " Tuturor românilor de pe ambele părÈ›i ale Prutului NE TREBUIE UNIREA! ÃŽn urmă cu 74 de ani, la sfârÅŸitul celui de-al doilea război mondial, peste bunicii ÅŸi străbunicii noÅŸtri din stânga Prutului a venit urgia rusească! Åži nu era prima oară! Sute de mii de români au fost izgoniÈ›i din casele lor sau au fugit singuri în România liberă, în dreapta Prutului, sau au fost urcaÈ›i în trenuri ÅŸi deportaÈ›i în Siberia, de unde cei mai mulÈ›i nu s-au mai întors, sau au fost omorâți direct! "Ce făceai dacă li se întâmpla asta bunicilor tăi din Oltenia? Sau din Banat? Sau din MaramureÅŸ? Mai spuneai că nu ne trebuie Unirea?" "Ar fi trebuit să te duci! " "Liliacul" în limba română nu este o ocazie. Opereta, una dintre cele mai frumoase, este montată de foarte multe ori în teatrele de operă din România, iar în trecut făcea parte chiar din repertoriul activ al celei mai mari opere din È›ară, cea din BucureÅŸti. ÃŽn afara graniÈ›elor politice ale țării însă, da, "Liliacul" în limba română este o ocazie. Opera din BucureÅŸti este cea mai mare operă dacă ne gândim la buget ÅŸi la graniÈ›ele politice, pentru că opera românească având sala cea mai mare este la ChiÅŸinău! 1200 de locuri într-o clădire mare, albă, în colÈ›uri, pătrățoasă, adică stilul impus în perioada comunistă. Un spaÈ›iu mare în față, unde au loc deseori diverse manifestaÈ›ii, cum ar fi cea devenită tradiÈ›ional anuală pentru Unirea Basarabiei cu România. "Limba română este Patria mea! " "Liliacul" în limba română iesti, aÅŸea cum zâşeam, un ievenimient în afara granâțielor politiÅŸe ale Românii. Şî ÅŸel mai probabil la ChiÅŸinău poÅ£i sâ auzî aÅŸa ÅŸieva, măi. ManifestaÈ›ia de sărbătorire a 100 de ani de la Unirea Moldovei de peste Prut cu România ÅŸi de solicitare a repetării acesteia a început mai devreme decât ora anunÈ›ată, 12, prin cântece folclorice. S-au strâns zeci de mii de oameni, mulÈ›i veniÈ›i din toate colÈ›urile țării: BucureÅŸti, Craiova, TimiÅŸoara, IaÅŸi, Soroca, BălÈ›i, BistriÈ›a-Năsăud, GalaÈ›i, Brăila, Hunedoara, PiteÅŸti etc. "IeÅŸti un prietien adievărat! " "Iar tu ieÅŸti un porc adievărat! " :-) Falke, citit Falc în limba română de peste Prut, este în frac negru - Falc în frac :-) -, având, desigur, cămaşă albă. Are capul ca un ou ÅŸi acÅŸient profund local. La fel ÅŸi AizănÅŸtain la grai, È›easta aistuia nefiind atât die lungî pi înălÈ›imii. Soroca, Ghidighici, Slobozia, Arad, Brăila, BistriÈ›a-Năsăud, "România n-a avut graniță la Prut! " "Unire! " "Jos hotarul de la Prut! " "DeÅŸteaptă-te, române! " Adiela arii o rochii în dunji vierticali albii cu portocaliu. Rosalinda îi înaltâă, blondâă, frumuasî, siamănă cu Diana Bucur de la Opiera din IeÅŸi, dar nu îi iea. :-) Arii o rochii intieresantâă, compusâă din două piesii, în partia di jos din pânză niagră cu combinaÈ›ii di bleu piestí carí viní sus o bluzițî lungî la spatí din catifia grina cu ÅŸucuraÅŸi bleu sclipiÅŸios la marjiní di dânsa. La manifestaÈ›ie au vorbit numeroÅŸi primari ai unor localități româneÅŸti aflate la stânga ÅŸi la dreapta Prutului, care au semnat deja acordul de unire a localităților lor. Au fost 130 de steaguri tricolore scrise cu numele localităților de origine, la care s-au adăugat ÅŸi alte inscripÈ›ii "mai mici". A fost ÅŸi draco, lupul dacic, atât prin inscripÈ›ie pe câteva steaguri, cât ÅŸi în relief, adică realizat din lemn de un meÅŸter popular. "O, Doam-ne, spu-ne pen-tru ce, O, Doam-ne, spu-ne pen-tru ce, " e aria care la BucureÅŸti sună "Ah, vai, ah, vai, ce trist eu sunt, " CălăraÅŸi, LăpuÅŸna, Verona, Cahul, CăuÅŸeni, Cluj-Napoca "România Mare! ", "Basarabia e România! " MehedinÈ›i, Carabetovca Basarabeasca, CimiÅŸlia, Buiucani, Sângerei, BucureÅŸti ;-) , satul Sârma, Oltenia, BălÈ›i, HânceÅŸti, Oradea, Stolniceni, Bârlad, GalaÈ›i Decorurile beneficiază de spaÈ›iu mare ÅŸi îl completează adecvat. Pe laterale, cele 4 intrari din scena sunt mascate de perdele ondulate, vaporoase, albe cu uÅŸor iz portocaliu ÅŸi bleu, continuate în acelaÅŸi stil ÅŸi din tavan. Sunt câteva scaune din paie maro, mese la fel, o oglindă, un mic balansoar. In spate, un gard de piatră mic de înălÈ›ime format din coloane rotunde (ca la PeleÅŸ), două ghivece mari, tot din piatră ÅŸi două felinare stradale. Tot peretele din spate e un cer portocaliu cu câțiva nori albi sau gălbui. Există difuzoare mari, 3 în stânga, 3 în dreapta, iar microfoanele, vreo 10, atârnă din tavan. "Buneii noÅŸtri au fost zdrobiÈ›i, deportaÈ›i în Siberia! Apoi noi am fost învățaÈ›i că peste gardul de fier stau duÅŸmanii! Acum suntem informaÈ›i, acum ÅŸtim că peste Prut stau fraÈ›ii noÅŸtri, moldoveni ÅŸi români, nu duÅŸmanii! " Amorezul Rosalindei e cam butucănos ÅŸi nu prea are ÅŸarm. Directorul închisorii e la frac ÅŸi are ochelari. "Spier că nu vieÈ›i opunie riezistiență! " "Dacii liberi", EdineÈ›, Nisporeni, BotoÅŸani, Ciocana, Opaci, Mereni, Bardar, Hâjdieni (Glodeni) "ChiÅŸinău ÅŸi BucureÅŸti, două inimi româneÅŸti! " "Trăiască, Trăiască, Trăiască ÅŸi-nflorească / Ardealul, Moldova ÅŸi Èšara Românească! " Balul din al doilea act are decorurile asemănătoare, dar mai fastuoase. Peretele din fundal e roz cu mov cu alb, iar puÈ›in mai în față sunt câteva arcade din carton. 6-7 perechi de balerini, ei în fracuri negre, ele în rochii lungi albe cu putin bleu sau portocaliu, exemplifică singura influență rusească pozitivă din zonă. Pe margini, invitaÈ›ii au măşti ca Zorro. PrinÈ›ul Orlofsky e mascul, contrar libretului, dar conform cu realitatea. :-) E in costum militar crem deschis cu manÅŸete ÅŸi alte "colÈ›uri" verzi, plus ÅŸnururi aurii la piept, poartă mănuÅŸi albe, are voce de bariton ÅŸi se plimbă toastând zâmbăreÈ› cu un pahar în mână, nu pare deloc plictisit de viață, o duce bine la ChiÅŸinău. :-) Rosalinda fură privirile prin rochia elegantă neagră cu auriu-închis, inclusiv masca fiind mai deosebită. Are o voce faină, pe care o etalează cântând câteva arii mai de operă pe care nu le recunosc. Sunt mai multe bannere japoneze (afiÅŸe din pâznă cu lemne pe laterale, È›inute de un singur om cu ambele măini) pe care este inscripÈ›ionat cuvântul "Nemuritorii" pe toate, iar pe fiecare portretele schiÈ›ate ale marilor domnitori români Mihai Viteazu, Åžtefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Decebal, Vlad ÈšepeÅŸ, Avram Iancu. "Sărmanul Henri" alias Gabriel, căinat de Falc ÅŸi Rosalinda că e la puÅŸcărie, apare cu trei fătuce pe post de căluÈ›i. :-) "Sunt căsătorit die mult... dieja die trei ani! " "ÅžtiÈ›i ÅŸi cum o să vă înhațí di păr?" "Spier că o să îi vină ideia asta... când o să fiu dieja chel! " "FraÈ›i moldoveni cu inima română! " Aplauze palide la final ÅŸi nu chiar nejustificat. Actul al doilea mi s-a parut cam scurt ÅŸi incomplet ÅŸi nici glumele n-au fost cine-ÅŸtie-ce. S-a cântat la microfon - chiar de către o primăriță! - melodia lui Ion Aldea Teodorovici "LăsaÈ›i-ne în legea noastră! / Vrem să trăim sub stea albastră! " "Unire, fraÈ›ilor! ", "Unire acum! " "Jos Dodon! " Buzău, NiÅŸcani, Codreanca, Măgurele, GoteÅŸti, Lozova, BălăbăneÅŸti, Roma, Paris, Parma, Ciocâlteni, DonduÅŸeni, Hunedoara "Drumul nostru este ChiÅŸinău-BucureÅŸti! " Dar sunt aplauze multe la ridicarea cortinei, când sunt dezvăluite decorurile actului al treilea. Trei ferestre arcuite la etaj ÅŸi alte trei uÅŸi arcuite la parter, ansamblul aducând mai degrabă a castel. ÃŽn față e o masă, un cuier ÅŸi... un schelet auriu. Din laterală apare un beÈ›iv mucalit, scund, bătrân, cu față rotundă ÅŸi mustață, merge împleticit. "Când te aşăzi, nu prea se clatină păreÈ›ii! " Se ridică, se clatină, ia scheletul în braÈ›e, "Nu tie poÈ›i miÅŸca fără te țâi di ÅŸinieva... sau di ÅŸeva! " Mai face câteva giumbuÅŸlucuri, e haios ÅŸi prinde la public bunicuÅ£ul. Åžtefan Vodă, Recea, Bravicea, ColibaÅŸi, Buda, PăuleÅŸti, Brânzenii Noi, ChiÅŸinău ;-) "Basarabia e România! " "La donna e mobile! " "TaÅŸi din gurî, măi, că ti dau afarî din închisoarí! " :-) "Ia, ti uitâăă... doi directori! " SineÅŸti, Pârcova ArgeÅŸ, Orhei, Corbi ArgeÅŸ, RădăuÈ›i, Ardeal, Popeasca, TimiÅŸoara "Cahul vrea Unirea! " "Noi suntem români! " "ChiÅŸinău vrea Unirea! " Apare ÅŸi Eisenstein. "Fâără piermis speÅŸial di la Procuraturî vizitaria deÈ›inuÈ›ilor ieste intierzisâă! " La final, s-a citit "ProclamaÈ›ia de Unire" ÅŸi s-a anunÈ›at programul următoarelor manifestări din 2018, Anul Centenar: 1-14 aprilie, consultare publică din casă în casă privind Unirea 1 iulie, Alba-Iulia, plecare pe jos spre IaÅŸi-ChiÅŸinău Å£inând Flacăra Unirii 24-26.08, sosire probabilă la IaÅŸi 1-2.09, sosire probabilă la ChiÅŸinău 24-26.09, manifestaÈ›ie la Bruxelles Continuarea a urmat scenariul original. După ce au trecut prin momente grele, domnul ÅŸi doamna Eisenstein s-au reunit într-o familie fericită. "Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română! " După închiderea oficială oamenii au făcut mai multe hore ale Unirii. Apoi s-au grupat pâlcuri ÅŸi au cântat ÅŸi au spus poezii. "Eu sunt răzeÅŸ bucovinean ÅŸi am venit de peste Prut la fratele basarabean! " ÃŽn urmă cu nu foarte mult timp, am realizat un record personal de 23 de luni consecutive ieÅŸiri din România (în perioada decembrie 2014 - octombrie 2016), aici considerând "în străinătate" inclusiv deplasările la ChiÅŸinău. De acum nu o să le mai consider aÅŸa ÅŸi tot de acum pot susÈ›ine cu acte în regulă ceea ce am spus când am trecut prima oară Prutul, în 2012, ieÅŸind din România ÅŸi intrând în Republica Moldova: "Am ieÅŸit din È›ara mea ÅŸi am intrat în È›ara mea! " 7 martie 2018: "ÃŽn conformitate cu art.X, alin.Z, lit.Y din Legea cetăţeniei Republicii Moldova, dl. TraÅŸcă Adrian ÅŸi fiica acestuia sunt recunoscuÅ£i cetăţeni ai Republicii Moldova! " Nici nu ies bine din bloc, începând să înfrunt zăpada de pe străzi, ÅŸi mă gândesc cum i-aÅŸ povesti eu, peste ani, fetiÈ›ei mele că am "petrecut" ziua aniversară centenară a Unirii Moldovei de peste Prut cu România de la 27 martie 1918: în pat, dormind pe partea cealaltă! "Ar fi trebuit să te duci! " "AM FOST, FETIÈšA MEA! " DistribuÈ›ia: LIMBA ROMÂNÄ‚ Adrian TraÅŸcă, spectator, venit de la BucureÅŸti la ChiÅŸinău pentru a sărbători pe pământ românesc 100 de ani de la Unire Aida TraÅŸcă, bebiÈ›a de 11 luni ÅŸi câteva zile, prin reprezentant, tatăl său Cerasela Ispas, mămica bebiÈ›ei, care a stat două zile singură acasă cu fetiÈ›a. Prezentă cu inima prin acelaÅŸi reprezentant, tatăl fetiÈ›ei Rosalinda - Ecaterina Danu - amanta tatălui... ăăă, ar vrea el! :-) ) ) Eisenstein - Nicolae Busuioc, Artist al Poporului Adela - Anna Morari Alfred - Ion Timofti, Maestru în Artă Frank - Robert Hvalov Orlovski - Vitalie Cebotari Dr. Falke - Alexei Digore Frosch - Mihai Timofti, Maestru în Artă Regia: Mihai Timofti, Maestru în Artă Scenografie ÅŸi costume: Ludmila Furdui, Maestru în Artă Coregrafia: Eugen GîrneÅ£, Maestru în Artă Prim-maestru de cor: Oleg Constantinov, Maestru în Artă Traducerea prozei: Mihail Timofti, Maestru în Artă Traducerea versurilor: Radmila Popovici-Paraschiv Dirijor: Veaceslav Obrucicov Premiera mondială: 5 aprilie 1874, Theater an der Wien din Viena Premiera la ChiÅŸinău: 19 aprilie 1965, Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă ÅŸi Balet Premiera versiunii curente la ChiÅŸinău: 20 iunie 2013, Teatrul NaÅ£ional de Operă ÅŸi Balet "Maria BieÅŸu"

Nota actuala: 9.75 (din 4 note acordate) - Acorda o nota!

04-06: OperaNationala.ro, alături de doamna Daniela Vlădescu și de domnul Florin Estefan
Pagina web www.OperaNationala.ro, cu o vechime online de peste 16 ani, își arată susținerea față de doamna director Daniela Vlădescu și își exprima dubiile față de modul de calcul al notelor la examenul de evaluare, întrucât nu este pos ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro